ISATUXIMAB-IRFC (SARCLISA)

Injecție cu SARCLISA® (isatuximab-irfc), pentru administrare intravenoasă

Aprobare inițială în SUA: 2020

DESCRIERE

Isatuximab-irfc, un anticorp citolitic direcționat către CD38, este un anticorp monoclonal (mAb) imunoglobulină G1 (IgG1) himeric.

Isatuximab-irfc este produs dintr-o linie celulară de mamifere (ovarul de hamster chinezesc, CHO) utilizând un proces de producție în loturi alimentate.

Isatuximab-irfc este compus din două lanțuri ușoare de imunoglobuline kappa identice și două lanțuri grele de imunoglobuline gamma identice și are o greutate moleculară totală de aproximativ 148 kDa.

INDICAȚII ȘI UTILIZARE

 SARCLISA este un anticorp citolitic direcționat către CD38 indicat:

• în combinație cu pomalidomidă și dexametazonă, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu care au primit cel puțin 2 terapii anterioare, inclusiv lenalidomidă și un inhibitor de proteazom.
• în combinație cu carfilzomib și dexametazonă, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu recidivant sau refractar care au primit anterior 1 până la 3 linii de terapie.
• în combinație cu bortezomib, lenalidomidă și dexametazonă, pentru tratamentul pacienților adulți cu mielom multiplu nou diagnosticat care nu sunt eligibili pentru transplant autolog de celule stem (ASCT).

MECANISM DE ACTIUNE

Isatuximab-irfc este un anticorp monoclonal derivat din IgG1 care se leagă de CD38 exprimat pe suprafața celulelor hematopoietice și tumorale, inclusiv a celulelor de mielom multiplu.

 Isatuximab-irfc induce apoptoza celulelor tumorale și activarea mecanismelor efectoare imune, inclusiv citotoxicitatea mediată celular dependentă de anticorpi (ADCC), fagocitoza celulară dependentă de anticorpi (ADCP) și citotoxicitatea dependentă de complement (CDC).

Isatuximab-irfc poate activa celulele natural killer (NK) în absența celulelor tumorale țintă CD38-pozitive și suprimă celulele T reglatoare CD38-pozitive.

Combinația de isatuximab-irfc și pomalidomidă a sporit activitatea ADCC și distrugerea directă a celulelor tumorale în comparație cu cea a isatuximab-irfc administrat singur in vitro și a sporit activitatea antitumorală în comparație cu activitatea isatuximab-irfc sau a pomalidomidei administrate singure într-un model de xenogrefă de mielom multiplu uman.

DOZAJ ȘI ADMINISTRARE

• Se administrează premedicație cu dexametazonă, acetaminofen, antagoniști H2 și difenhidramină.
• Doza recomandată de SARCLISA este de 10 mg/kg sub formă de perfuzie intravenoasă. Consultați informațiile complete de prescriere pentru schemele de administrare a SARCLISA și medicamentele utilizate în combinație.

FORME DE DOZAJ ȘI CONCENTRAȚII

Injecție: • Soluție 100 mg/5 mL (20 mg/mL) în flacon unidoză (3) • Soluție 500 mg/25 mL (20 mg/mL) în flacon unidoză

CONTRAINDICAȚII

Pacienți cu hipersensibilitate severă la isatuximab-irfc sau la oricare dintre excipienții săi.

AVERTISMENTE ȘI PRECAUȚII

• Reacții legate de perfuzie: În caz de grad ≥2, întrerupeți tratamentul cu SARCLISA și tratați-l medical. Întrerupeți definitiv în cazul reacțiilor de gradul 4 legate de perfuzie sau al reacției anafilactice. (5.1)
• Infecții: SARCLISA poate provoca infecții grave și fatale. Monitorizați pacienții pentru semne și simptome de infecție și tratați corespunzător. (5.2)
• Neutropenie: Monitorizați periodic hemoleucograma completă în timpul tratamentului. Monitorizați pacienții cu neutropenie pentru semne de infecție.

Pot fi necesare amânări ale administrării SARCLISA și utilizarea factorului de stimulare a coloniilor pentru a permite îmbunătățirea numărului de neutrofile. (5.2) • Tumori maligne secundare (MSP): Monitorizați pacienții pentru dezvoltarea tumorilor maligne secundare. (5.3)

• Interferența testelor de laborator: o Interferența cu testarea serologică (test antiglobulinic indirect): Tipizați și evaluați pacienții înainte de începerea tratamentului. Informați băncile de sânge că un pacient a primit SARCLISA. (5.4, 7.1) o Interferența cu electroforeza proteinelor serice și testele de imunofixare: SARCLISA poate interfera cu testele utilizate pentru monitorizarea proteinei M, ceea ce poate influența determinarea răspunsului complet.
• Toxicitate embrio-fetală: Poate provoca leziuni fetale.

REACȚII ADVERSE

• În combinație cu pomalidomidă și dexametazonă: Cele mai frecvente reacții adverse (≥20%) sunt infecția tractului respirator superior, reacțiile legate de perfuzie, pneumonia și diareea. Cele mai frecvente anomalii de laborator hematologice (≥80%) sunt scăderea hemoglobinei, scăderea neutrofilelor, scăderea limfocitelor și scăderea numărului de trombocite.
• În combinație cu carfilzomib și dexametazonă: Cele mai frecvente reacții adverse (≥20%) sunt infecțiile tractului respirator superior, reacțiile legate de perfuzie, oboseala, hipertensiunea arterială, diareea, pneumonia, dispneea, insomnia, bronșita, tusea și durerile de spate. Cele mai frecvente anomalii de laborator hematologice (≥80%) sunt scăderea hemoglobinei, scăderea limfocitelor și scăderea numărului de trombocite.
• În combinație cu bortezomib, lenalidomidă și dexametazonă: Cele mai frecvente reacții adverse (≥20%) sunt infecțiile tractului respirator superior, diareea, oboseala, neuropatia senzorială periferică, pneumonia, durerea musculo-scheletică, cataracta, constipația, edemul periferic, erupția cutanată, reacția legată de perfuzie, insomnia și COVID-19.

Cele mai frecvente anomalii de laborator hematologice (≥80%) sunt scăderea hemoglobinei, scăderea leucocitelor, scăderea limfocitelor, scăderea numărului de trombocite și scăderea neutrofilelor.

UTILIZARE LA POPULAȚII SPECIFICE

Alăptare: Se recomandă să nu alăptați.

Revizuit: 9/2024

Bibliografie

SARCLISA® (isatuximab-irfc), pentru administrare intravenoasă https://www.accessdata.fda.gov/drugsatfda_docs/label/2024/761113s014lbl.pdf